M&M- La Londra

Draga jurnalule,


        Ce poate fi mai inviorator,dupa o despartire foarte urata, intre mine si Kay, si hai-sa-i-zicem-la-asta-pauza intre Megan si Marcus, decat o calatorie de 8 martie laaaaaaaa LONDRA. Muhahaha,cu toate ca eu as fi preferat Chicago......
- Mda, Margaret,oare de ce ai fi vrut tu tocmai in Chicago, orasul cu o sute de cazinouri si mult poker?!
- Heeey nu te mai uita la ce scriu!!!
- Margareeet oricum as fi vazut. Asta este jurnalul NOSTRU !
Asa dupa cum povesteam, suntem la Londra, iar de cand am ajuns aici ne tot plimbaaam. Sincer, nu am mai facut o asemenea febra musculara de cand am ajutat-o pe Megan sa isi mute toate cartile in jumatatea ei de camera,care intre timp bariera aia s-a cam evaporat. Cu toate ca ma asteptam la mai multi baieti draguti, doar stiti si voi miturile alea cu baietii englezi super-draguti si accentul lor. Accentul este....super-draguti ei bine trebuie sa incetez sa mai cred ca toti englezii arata ca si Joseph Morgan, a.k.a Klaus din TVD.
- Megan, nu vrei sa incetezi sa il suni pe Marcus? Adica, pe bune, este evident ca v-ati despartit...
- Nu ne-am despartit este doar o pauza, avem nevoie amandoi de mai mult spatiu.
Daaaa siiigur, iar eu sunt Miss Univers. Imi spune aceeasi propozitie de cand a acceptat fara nici o ezitare Marcus sa i-a o mica pauza. Ea a venit cu ideea, ea trebuie sa sufere. Macar eu si Kay am avut o despartire mai.....distractiva,intr-un fel. Sa nu credeti ca imi este dor de el. Nu. Nu e ca si cum nu ma voi mai putea distra in viata mea cu vreun baiat asa cum ma distram cu el.
Frate devin o mironosita. In loc sa cant ‘Eu si iarna sunt pe Val’ sau ‘Eu la Londra nu doorm’ cant ‘Ce e dragostea’! Really? Eu,Margaret, sufar dupa un baiat? Imposibil.
- De ce nu il suni?
- Saaaaaaa faaaaaaaac ceeeeeeee??? Megan daca ar fi vrut sa vorbeasca cu mine m-ar fi sunat el primul.
- El e orgolios, tu esti orgolioasa. Unde v-ati gasit? V-ati cautat mult?
- Hai sa mergem la o cafenea.
- Perfect. Hei mi-a venit o idee...
- Deja imi este frica.
- Ce-ar fi tu sa te imbraci cu hainele mele si eu cu ale tale?
......................................................................................................
- Ai innebunit???
- Haaaaaaaai teeeeee rooooog euuuuuuuuuuu.
Urasc cand face ochii aia ai ei verzi ataaaat de mari. E ca si cum mi-as face eu ochii mei negri fooarte mari ca sa inmoi pe cineva. Numai ca privirea mea functioneaza la toata lumea, a ei doar la mine.
- Bine, o sa o facem si pe asta. Dar sa fie clar eu nu imi pun nici o rochie pe mine.
- Yeeeeeeey.
Am terminat cu imbracatul si ne etalam noile lookuri in oglinda. Splendid, arat ca o printesa artagoasa, iar Megan arata ca cea mai inocenta rockerita.
- Nu-mi spune ca mergem la cafenea imbracate....
- Exact asa.
- O sa ne vada lume.
- Si ce daca?
- Fir-ar....
Yeeey, chiar daca am scrisul mai frumos decat al lui Margaret, tot nu imi prea da voie sa scriu in jurnalul asta. Ii este frica sa nu incep sa il decorez cu inimioare si floricele.De parca as face eu asa ceva.Acum suntem la Monmouth Coffe si este o coada imensa, pana ajunge Margaret sa i-a comenzile, deoarece cafeneaua asta e cea mai tare, ne-a luat comanda imediat cum am intrat inauntru,pot sa scriu cateva chestii pe aici. In primul rand imi sta fabulos cu hainele lui Margaret, cu toata ca ea pare cam nervoasa in hainele mele,nici ea nu arata rau.
Ma uit sa vad ce oamenii mai intra si aproape ca imi cade fata cand ii vad pe....,o doamne, oare Margaret i-a vazut? Ma uit spre ea. Nu, nu cred sa-i fi vazut. Oare ei ne recunosc? Il vad pe Marcus ca se uita peste tot si imi intalneste privirea. OMG, ce socat pare. Poate ca ideea cu schimbul hainelor nu a fost cea mai tare idee cum mi-am inchipuit. Kay se uita dupa Margaret si o vede. Pana la urma am convins-o si pe Margaret sa isi puna una dintre rochitele mele inflorate cam scurte, mai ales ca ea e putin mai inalta decat mine. Ma abtin sa spun ‘Buna Baieti.... CE NAIBA CAUTATI AICI?’ si doar zambesc. Marcus vine spre mine Kay se duce spre Margaret.
- Buna, Megan.
- Buna, Marcus.
- Hmmm, uau,...aaa...imi place...aaa.....noul tau stil.
- Oooo asta, hihi, aaaa…..am facut doar o mica gluma cu Margaret.
- Apropo de asta, unde e ea?
- Acolo. Ii spun aratand spre rochita mea preferata.
- Unde? Acolo unde imi arati tu este o fata imbracata intr-o rochie cu parul lasat lung pe spate,...iar Kay vorbind cu ea....
Vocea i se stinse incet pana sa ajunga la a-si termina propozitia. Cineva trebuie sa le pozeze fetele amandurora. Am facut poze la Soho, la Greenwich,la Palatul Buckingham,am facut poze la toata Londra,dar nu m-am gandit ca in Londra se pot afla si Kay si Marcus,ar fi trebuit sa imi i-au aparatul totusi. Pana la urma ce cauta ei aici?
- Cu ce ocazie pe aici?
- Aaaa....am vorbit cu Kay, stii el vrea sa se impace cu Margaret, ii e foarte dor de ea....
- Ahaa, si tu ai venit pentru ca sunteti cei mai buni prieteni de cand v-ati nascut?
- De fapt...eu am venit pentru ca...aaa....vroiam sa vad Londra.
- Daaaaa siiigur, iar eu sunt,cred ca,a doua oara pe ziua de azi Miss Univers. Se aude vocea lui Margaret chiar din spatele meu. Ii poti zice ca ai venit si tu cu Kay doar ca sa te impaci cu ea.
- Nu a fost o despartire,a fost o pauza. Ma aud eu si Marcus in acelasi timp.
Ma uit mai bine la Margaret, Kay sta langa ea. Doamne, zici ca nu s-a intamplat nimic de cand nu s-au mai vazut. Se comporta exact ca pana acum.
- Da da cum ziceti voi. Baieti va urez mult noroc cu coada asta. Pana maine poate va luati si voi ceva.
- Megan,..., noi doi suntem in regula, nu?
- Da, sigur.
- Bine.
Frate aia a fost o faza ciudata. Daca stiam ca vor veni sufletele noastre pereche dupa noi intr-o escapada romantica am fi mers la Paris, sau poate la Chicago.... ?

M&M - Profesor Nou - Probleme Vechi.

      Draga jurnalule,


    In sfarsit am recuperat jurnalul de la Margaret, si pot scrie si eu ceva. M-am gandit ca ar fi super tare sa iti povestesc ca saptamana trecuta (dupa ce Margaret a luat jurnalul sub aripa ei protectoare) a aparut un profesor nou in scoala, desigur ar fi ilegala o relatie cu el si pe deasupra mai am si iubit, dar pana si fetele super-populare si in acelasi timp super-rele au pus ochii pe el. Marcus cred ca este putin gelos. Dar eu am incredere in el asa ca si el trebuie sa aibe incredere in mine. Mersi Doamne ca nu poate citi mintile. Sau mai bine, ca nu imi poate citit mintile MELE!
      Si cum ti-am povestit. Este un profesor. Presupun ca are 24-25 de ani. Tocmai ce si-a terminat si facultatea si preda Limba si Literatura Romana. Stiu, stiu, nu prea gasesti profesori care sa predea asa ceva. Dar uite-l ca preda, si ca un bonus – este profesor la clasa mea si a lui Margaret. Ea ce crede despre asta? Ei bine, spune ca nu este chiar atat de tare. (Nu vrea sa recunoasca, ca sa nu se simta ca celelalte fete). Niciodata nu am fost mai dornica sa ajung la ora de romana, sa-mi fac temele la materia asta, sau sa ma chinui sa fac o impresie buna. Kay mi-a spus o data in gluma ca eu nici nu trebuie sa ma chinui prea mult. Simpla mea prezenta ii face pe toti profii sau profele fericiti. Si oare de cate ori v-a trebui sa imi repet ca am deja un iubit? Mi s-a parut extraordinar de interesanta povestea in serialul Micutele Mincinoase, dar nu imi doresc sa fiu Aria la capitolul asta. Stai putin ca imi suna telefonul.
- Da?
- Ai 5 minute?
- Marcus ce s-a intamplat?
- Am auzit niste zvonuri si vreau sa aflu daca sunt adevarate.
   Oooo. Asta nu suna a bine.
- Sa aud.
- In primul rand vreau sa stii ca am incredere in tine. Iar in al doilea vreau sa-mi spui ce parere ai despre profu.
- Care prof? Am incercat eu sa fac pe proasta. Dar stiam prea bine la ce se refera.
- La profu cel nou.
- Aha, cel de romana. Este Ok. Nu ne da multe teme, si ne preda destul de bine.Dar care sunt zvonurile?
- Ada nu se lasa pana nu va doboara.
   Oare unde am mai auzit eu cliseul asta? Doua fete bune prietene destul de populare si o tipa rea foarte bine cunoscuta care jura sa le distruga vietile! Presupun ca in APROAPE TOATE cartile mele.
- Am mai auzit amenintarea asta de mii de ori pana acum, Marcus, si tot ce a facut a fost sa se distruga pe ea incetul cu incetul.
- O sa ma ocup eu de ea !
- Sa-i spui lui Kay sa ii umfle un ochi si din partea mea.
- Nu am spus ca voi vorbi cu Kay. Pa.
   Si a inchis. Serios? Asa iti lasi iubita cu ochii in soare spunandu-i cea mai epica replica de sfarsit de conversatie? Ori este nebun ori este prost. Ada intotdeauna este impreuna cu o gasca de tipi de cand Margaret a luat-o o data de pe strada si a caftit-o putin.Trebuie sa il opresc.
- Margaret!!!!!!
- Da????!!!!!
- Marcus are probleme!!!
- Nu mai tipa, vin acum !!! Care este problema? M-a intrebat ea de la usa.
- Ada a trimis nu stiu ce zvon despre mine si despre profu ala nou si dragut iar Marcus vrea s-o rezolve.
- Kay stie?
- Cred ca Kay nu mai stie de ceva timp ce tot face Marcus.
- Il sun?
- Eu cred ca trebuie sa il opresc singura. Dar cu un Kay langa mine cred ca m-as descurca si mai bine.
- Perfect. Vin si eu.
- Nici nu vreau sa aud.
- Haide, trebuie sa imi incerc frumusetea in cazuri de urgenta.
  Cu 2 zile in urma, Margaret si-a cumpart o masina din banii pe care i-a strans muncind in fiecare vara timp de 3 ani; banii de pranz si ajutorul parintilor si al vecinilor. Nu ma prea pricep la felul masinilor dar stiu ca e neagra, mare si puternica. Si prinde o viteza al naibii de mare. Nu stiu de unde a invatat Margaret sa conduca cu o viteza asa mare dar nu cred ca este sanatos. Totusi nu aveam cum sa fug de nebuna pana la casa Adei asa ca a trebuit, spre oroarea mea, sa accept.
    Stiam ca am luat o decizie proasta de cum m-am urcat in masina ; Margaret si-a pus ochelarii la ochii si a calcat pedala. Daca mergeam cu 100 km/h ar fi fost o minune. Bine ca este seara si nu prea sunt alte masini. Altfel chiar as fi inceput sa cred ca suntem in filmele acelea cand teroristii urmaresc eroii cu masina iar cei urmariti fug cu viteza total-ilegala prin oras incercand sa scape de ucigasi.
   Ajunsa in cartierul Adei am rasuflat usurata dar cand l-am vazut pe Kay cu masina mergand la fel de repede ca noi m-am intrebat :” De ce ma uimeste asta oare?”.
    L-am vazut la fix pe Marcus batand la usa casei. L-am strigat iar cand si-a intors capul uimit la mine l-am vazut pe iubitul Adei gata sa sara pe Marcus. Si chiar sarise. Inima mi-a inghetat pentru o fractiune de secunda. Nu stiu cum reusise Kay sa se miste asa de repede dar cand mi-am revenit din soc ajunsese in locul in care iubitul Adei il batea pe Marcus. Kay l-a ridicat si a inceput sa-i dea cate un pumn in fata.In timpul ala am fugit cu Margaret sa vedem ce daca Marcus e bine. Respira. Asta era bine. Cel putin asta am invatat la lectiile de “Cazuri de Urgenta” pe care profesorii de biologie ni le tineau cam la fiecare ora. Cand Kay a fost multumit de operatia estetica pe care i-o facuse tipului l-a lasat jos , l-a luat pe Marcus si l-a urcat in masina.Am plecat cu el direct la spital.
   Am primit o veste buna : Marcus este bine. Credeam ca il voi bate si eu cand il voi vedea, dar cand am primit sansa sa il vad pur si simplu i-am spus:
- Ce-a fost in capul tau?
   Si-a intors capul surprins. Probabil credea si el ca ii voi da o lectie de viata cat pentru toata viata.
- Ne separa.
- Nu este un motiv. Nu trebuie sa bagam in seama fiecare barfa sau zvon care il arunca.
- Dar este asa de greu cu toata lumea care o asculta si eu sa fiu singurul care crede ca minte….
- Nu esti asa singur. Credeam ca stii asta si mai credeam ca ai incredere in mine.
- Dar am.
   M-am intors si am plecat. Nu era o despartire, si nici o cearta. Doar ca nu mai puteam sa suport asta. Am plecat acasa si l-am vizitat pe Marcus in fiecare zi pana s-a insanatosit. Te tin la curent cu restul maine. Pa jurnalule.

M&M - Din nou, la Scoala!!!

Draga jurnalule,


     Stim ca nu am mai scris de o saptamana dar, acum ca ne-am intors la liceu avem foarte multa treaba. Mai ales ca profesorii au inceput inca din prima zi cu predatul, temele,promisiunile etc. Dar nu asta este cea mai mare treaba de-a noastra. Noi trebuie sa ne pastram reputatia; gasca si popularitatea. Liceul, viata grea. Marcus si cu Megan sunt inca impreuna, si am auzit unele fete care o tot barfesc pe Megan, o sa ma ocup eu de ele, dar mai tarziu. Si eu si cu Kay suntem inca-inca impreuna. Wow, asta e cea mai lunga relatie a fiecaruia. Oare cum era vorba aia? Cine se-aseamana se-intalneste? Da, cred ca asa era. Eu si cu Megan suntem la fel de apropiate ca intotdeauna. Hmmm, hai sa scriu o zi normala M&M.
      Vom incepe cu inceputul.
- MARGAREEET TREZESTE-TE!!!
- Nu vreau sa merg azi la scoala, ma simt foooaaarte rau.
- Ba pe naiba. Hai ridica-te.
- Bine, bine nu te mai precipita.
- Suntem in intarziere !
- E inca prima saptamana de scoala?
- Care ar fi diferenta daca ar fi a 10a?
- Imediat ma imbrac.
   Presupun ca imaginea cu noi doua fugind de nebune pe strada este una foarte interesanta si amuzanta in acelasi timp. Mai ales ca diriga ne da voie cu pantofi; cu machiaj etc. Iar azi ne incadram direct in tiparul : “gata-de-party”.
- In sfarsit am ajuns, credeam ca nu mai ajungem.
- Serios??? Eu credeam asta din momentul in care am inceput sa te trezesc.
- Stii, as putea spune ca sunt mandra de tine.
- Pentru ce?
- Ai devenit mai rea.
- Eu nu sunt rea, dar cand sunt fortata pot fi.
- Da ,da bine. Baga-ti inapoi ghierutele ca nu mergem la razboi.
Orele au fost ca de obicei…. plictisitoare. Dar pauzele:
- Hei fetelor, ce mai faceti?
- Bine Margaret. Buna Megan.
- Buna.
- A-ti auzit barfele despre Ada???
- Inca nu, de asta va avem pe voi. Le-am spus eu zambind rautacios.
- Ada s-a batut cu o tipa.
- Care nu ne include pe mine sau pe Megan??? Incredibil.
- Eu nu ma bat cu ea, asta este hobbyul tau!
- Lasa, ca o sa te bati si tu o data cu ea. Cand te v-a calca pe coada.
- Lasa-ti astea. Nu o sa va vina sa credeti cu cine.
- Ne-ai facut foarte curioase!!!
- Cu Andreea. Cea din gasca Salem.
- Nu mai spune !!! Am zis eu facand ochii mari. O simteam pe Megan langa mine cum ofteaza si face si ea ochii la fel de mari.
- Asta o v-a distruge.
- Si nici macar nu v-ati murdarit mainile.
   Gasca Salem este una dintre gastile principale din liceu. Mai este gasca noastra M&M, si gasca lui Ada – Crazy.
   Pana la sfarsitul zilei, mi-am dat seama cat de crunta a fost lupta. Nici Salem si nici Crazy nu erau prin scoala. Nici macar o persoana din vreun grup.
   Cateodata ne mai batem si noi cu celelalte grupuri, dar nu in scoala. Ma intreb ce le-a facut sa iasa atat de mult in evidenta in fata directiunii. Si atunci mi-a venit ideea. Marcus este in clasa cu Andreea. Secunda urmatoare Megan il suna pe Marcus.
- Hei, ce mai faci?
- Bine, tocmai ce am ajuns acasa. Tu?
- Stii, am auzit niste barfe prin scoala, despre Ada si Andreea. Eu cu Margaret trebuie sa aflam ce a pornit totul.Au cam iesit in evidenta in fata Directorului.
- Hmmm, eu nu fac parte din gasca lor, stii prea bine, asa ca am auzit doar franturi cand vorbeau Luci si cu Don. Cica era ceva cu furtul de iubiti.
- Imposibil. Doar cunosc amandoua regulile.
- Da, dar se spune ca asta este la facultate, si ca deja are o slujba si masina si toate alea.
- Ca la carte.
- Exact. Si chiar abia asteptam sa ma suni.
- De unde stiai ca am sa te sun?
- Serios??? Tu cu Margaret nu puteti sta departe de toate astea. Nici daca a-ti vrea.
- Trebuie sa ne mai interesam putin, te sun eu dupa ce aflam totul.
- S-ar putea sa stie Kay,el a fost prezent la faza, si mai este si bun prieten cu Andreea.
- Mersi. Pa.
- Pa.

- Se pare ca e randul tau Margaret.
- Nu cred ca Kay stie prea multe.
- Margaret. E la fel ca tine. Daca ai fi avut si tu sansa sa aflii toata povestea ai fi profitat de ea din plin.
   Dupa o discutie foarte lunga, unde am aflat foarte multe detalii, prea multe detalii. Cred ca simt o mica multumire pentru ce a facut Ada.
     Se pare ca cele doua au inceput sa se bata, da, din cauza unui baiat. Dar nu orice baiat. Fiul Primarului. Amandoua il vroiau in gasca lor. Noi nu avem nevoie de el. Avem destui sponsori. Dar exista si inca ceva la mijloc. Andreea chiar il place si cand a auzit ca el ar vrea sa mearga in Crazy, pur si simplu a turbat. Si din pacate, Ada doar s-a aparat, deci asta explica si de ce ea este cea mai ranita. Se mai intampla chestii dinastea, nu avem cu sa le oprim.
    Si cam asta ar fi o zi normala din viata noastra, pe langa petrecere, teme, invatat, intalniri si excursii, mai avem si responsabilitati si se pare ca pericole. Dar la randul nostru si noi suntem niste pericole pentru altii. Asta este viata de liceu, cel putin in liceul nostru.

M&M - Casa,Dulce Casa!!!

Draga jurnalule,


       Asta o sa fie cel mai tare weekend, parintii nostri sunt plecati, iar noi avem casa la dispozitie in tot acest timp. Cool ,nu? Avem deja si un program: film,popcorn,farse prin telefon,sa facem bratari ale prieteniei.Si bineinteles multa barfa. Megan a avut si ideea sa facem o prezentare de moda…. dar cum dupa aceea v-a trebui sa facem curat in toata casa. Stim noi de ce!
- Megan, mergi sa faci popcornul? Aleg eu filmul.
- Nu prea cred, eu tot gatesc de cand au plecat ai nostrii.
- Au plecat doar de azi dimineata.
- Exact !!!
- Nu mai fi mofturoasa, daca vrei ne uitam la filmul tau preferat.
- Vin imediat!!!
Cat timp Megan era la bucatarie gatind, din nou,stiu stiu, sunt cam rea pentru ca o lass a gateasca singura,dar suntem numai doua, ce facea daca trebuia sa gateasca pentru toata familia? Dar dintr-o data se aude ceva pe veranda. O bufnitura? Oare o cizma de motociclist?
- Hei ,Megan, ai auzit ceva?
- Nuuuu, de ce? Tu ai auzit ceva?
- Poate mi s-a parut.
- Poate. Dar totusi ar trebui sa mergi sa vezi.
- Ok, ma intorc imediat.
Am mers pe hol, mi-am luat geaca, este cam rece afara, si am iesit, am cercetat cat am cercetat dar nici urma de cineva sau de ceva, nici macar muste nu erau. Asa ca m-am intors in casa si am strigat-o pe Megan.
- Hei,Megan, oare devin paranoica??? Nu era nimic.
- Si eu ce ti-am zis??? Cred ca ar trebui sa-ti cumpar un cristal pentru prea multa imaginatie.
- Lasa-ma cu cristalele tale, presupun ca doar mi s-a parut.
Si chiar cand credeam ca incep sa innebunesc se aude un bubuit in camera parintilor mei. M-am grabit spre bucatarie, unde Megan se uita la oala ,atat de atenta de parca aceea oala ar avea raspunsurile la orice.
- Megan, sunt foarte sigura ca acum chiar s-a auzit ceva si trebuie sa vii cu mine.
- Hmmm,poate chiar devii paranoica. Dar,hai sa mergem.
Ajunse in dreptul camerei ne-am dat seama ca CHIAR ESTE CINEVA IN CASA. Primul lucru care ne-a venit in minte a fost: “o-doamne-suntem-jefuite-poate-sunt-mascati”. Dar totusi am facut un plan destul de ingenios vorbind in soapta.
- OMG, chiar am avut dreptate,nici nu stii cat speram sa nu am.
- Daca este George cu prietenii lui? Poate vor doar sa ne sperie.
- Nici o sansa, cred ca noi l-am speriat mult prea tare pe George ca sa mai indrazneasca sa se apropie de noi.
- Atunci…. poate sunt hoti….. daca sunt criminali? O,Doamne spune-mi ca nu sunt criminali.
- Ar putea fi,dar nu trebuie sa ne speriem. Trebuie sa fim curajoase ca alea din cartile tale.
Amandoua simteam cum ne umplem de panica, in ciuda cuvintelor mele.Atunci mi-a venit ideea:
- Poate ar trebui sa ne ascundem si sa-i sunam pe baieti !!! Ei sunt mai aproape de noi.
- De acord!
Noi ascunse in dulapul lui Megan este cea mai tare faza de filmat pentru un film comedie-horror. Cand am deschis telefon sa-l sun pe Kay, am auzit o usa deschisa si pasi prin casa.N-am mai asteptat sa aflu cine este si de ce a venit, cred ca este deja evident.
- Margaret, vin spre noi!
- Hai nu mai spune.
- Poate ar trebui sa iesim si sa-i atacam cu bata asta pe care se pare ca ai ascuns-o la mine in dulap.
- Iti explic alta data !
- I-ai sunat???
- Au telefoanele inchise amandoi.
- Unde sunt eroii nostri cand ai nevoie de ei???
- Asta ma tot intreb si eu.
Dupa ce ne-am umplut de curaj destul am luat bata si am mers tip-til prin casa. Am ajuns in bucatarie iar Megan a luat in liniste o tigaie si am vazut 2 siluete mari care erau cu spatele la noi si se uitau si ei la oala aceea de parca ar avea toate raspunsurile lumii. Serios???Ce sunteti voi???Clisee umblatoare??? Pentru ca norocul asta il au doar eroinele alea din filmele de actiune.
Dar n-am mai stat sa ma gandesc la nimic si l-am lovit pe cel mai bine facut in cap in timp ce Megan il lovea pe celalalt.
- AUUUUUUUU!!! Asta pentru ce a fost???
- Kay???
- Auch,nu mai zic in viata mea ca fetele nu stiu sa loveasca.
- Marcus??? Ce faceti voi aici?
- Pai, ne-a zis Megan ca sunteti singure acasa si ne-am gandit sa va facem o farsa.
- Daca am fi luat cutite si v-am fi injunghiat?
- As fi fost foarte fericit sa mor de mana ta, Margaret.
- Foarte amuzant.
- Da, este, daca v-ati fi vazut fetele in momentul in care v-ati prins ca suntem noi. Frate ar fi trebuit sa le filmam si sa le punem pe YouTube.
- Hahahaha, ce amuzanti sunteti. Stiti ca daca ne-ati facut farsa asta va trebui sa stati aici sa gatiti si sa faceti in asa fel incat sa va iertam.
- Nu aveti mila???Suntem baieti…. totusi, ne plac foarte mult farsele,mie mi se pare un motiv destul de bun sa ne iertati.
- Nu,nu este si nu, nu avem pic de mila.Am spus eu razand.
Restul serii ne-am uitat la un film, baietii au gatit si s-au rugat de noi toata seara sa-i iertam pentru sperietura. Pana la sfarsit am tot facut misto de faza. Cam asta a fost. Pa jurnalule!!!

M&M - Pregatiri de scoala

M&M- Pregatiri de scoala.


Draga jurnalule,

Iti vine sa crezi ca au amanat scoala cu o saptamana? Parerea mea? Este o binecuvantare si un blestem! Partea buna, mai avem timp de o tura de shopping. Partea proasta, ne scade din vacanta de iarna. Dar haide sa o luam de la partea cu shoppingul.

Eu cu Margaret am mers la ultimele cumparaturi pentru liceu. Mai aveam de cumparat doar haine.Ce iti poate alunga nostalgia de toamna si socul descoperiri identitatii lui Anonimus mai bine ca un raid prin magazine? Nimic !!! Cel putin pentru mine si Margaret. Dar revenind pe pamant la partea cu amintirile in care spuneam ca am fost la mall.

- Megan, bluza asta e prea criminala sa n-o cumparam !!!

- Dar este cu doua numere mai mare…..

- Eeeee Spanac !!! V-a trebui sa ne ingrasam ca sa o purtam. Si mai vine si iarna si ne v-a trebui un rand de grasime ca sa supravietuim gerului.

- Eu stiam ca regula asta este pentru PINGUINI !!!

- Cum o fi. Oare nu are macar un numar mai mic?

- Hai sa intrebam.

- Buna ziua, la aceasta bluza pentru care as da si 1.000 de euro nu aveti un numar mai mic? se adresa Margaret vanzatoarei care citea ziarul aproape adormita, folosindu-si talentul de a exagera

In momentul in care vanzatoare se uita la noi, eu si Margaret am simtit cum ne cade fata : era tocmai Ada (cea mai populara tipa din liceu, regina scolii, sefa…. la tot, si inamica noastra nr.1)

- Nu, oricum nu cred ca la kilogramele tale iti trebuie un numar mai mic. Ne spuse Ada inca socata de aceasta coincidenta.

- Vai ce mica este lumea Ada…… ce pot spune, claustrofobic de mica !!! Si aminteste-mi sa nu-ti cer niciodata parerea cand vine vorba de haine. Nu dupa ce te-am vazut imbracata asa.

Ada era imbracata in uniforma specifica magazinului. O rochita intr-o culoare de verde de mlastina, cu un mesaj din partea magazinului : “Ne doriti, va dorim!!!”,cat de ironic,scris cu un Arial, galben.

- Tu vorbesti,EMO? I-o intoarse Ada.

- Cred ca incurci stilurile Ada, ce port eu se numeste Rock-Glam,depresiile tale si neincrederea ta se numesc emo.

- Megan…. ce bine imi pare sa te vad !!! Ai ramas la fel de inchisa in tine, la fel cum te stiam? Super, isi intoarse toata atentia nedorita asupra mea.

- Nu, doar ca imi place sa vad cum iti inchide gura Margaret de fiecare data, se pare ca nu este nevoie si de ajutorul meu pentru o treaba ca asta.

- Haide Megan, plecam, dar nu inainte sa nu-i fac o poza in aceasta uniforma draguta,cu toate ca daca scria pe ea “Inchisoare” ar fi fost mai potrivita.

In momentul ala Margaret scoase cu o rapiditate iesita din comun telefonul, si ii facuse la fel de repede o poza. Dupa care ne intoarsem si am plecat.

- Ziua asta a fost asa de frumoasa. Daca voi da si de George, voi crede ca tot pamantul s-a strans in jurul meu si trebuie sa dau tocmai de cei mai doriti oameni.

- Nu fi asa pesimista, de data asta macar nu s-a ajuns la chelire si politie.

- Mergem acasa? Mi-a taiat Ada elanul, presupun ca si eu ei .

- Da. Hai acasa.

Si cam asta ar fi povestea cu ultimul raid de shopping inainte de inceperea scolii.Sa imi aduci aminte sa ma interesez de cine lucreaza la mall, si cine nu lucreaza deloc.Pa jurnalule !!!

M&M - Seara horro

                M&M – Seara horror




Draga jurnalule,

Asta e cel mai de groaza film horror din cate am vazut. Si am vazut multe de cand locuiesc cu Margaret. Pana si ea este speriata,iar ea nu e niciodata speriata la filme de groaza. In apararea mea, Margaret mi-a zis ca este doar un thriller de 15 ani, dar din cate imi amintesc thrillerele nu sunt cu oamenii care au nu stiu ce bacterii provenite de la nu stiu ce experimente ale nu stiu carui nebun, care se transforma in zombi si ii infecteaza pe ceilalti. Stiu ca nu suna asa de rau cand scrii, dar cand vezi…… e mult mai rau !!!

Offf doamne, mai are putin si se termina si poate ii sunam pe Marcus (M.) si pe Kay (K.), da se pare ca le dam si numele reale deoarece se pare ca devin foarte importanti in jurnalul acesta. Si revenind la subiect, ii vom suna pentru a investiga prin jurul casei. Asta este un fel de ritual de la un timp: in fiecare seara ,dupa ce adorm parintii, ne strecuram afara din casa si ne intalnim cu Kay si cu Marcus pentru a vedea daca nu cumva Anonimus se plimba pe aici.
- Margaret cu ce ne imbracam in seara asta? ( aceasta este o intrebare foarte des folosita de la un timp)

- Eu cred ca imi voi lua pantalonii scurti negri cu tricoul ala mov cu cranii, si cu o pereche de tenisi.

- O alegere buna….. cred. Presupun ca imi voi lua si eu pantalonii scurti crem cu tricoul alb putin dantelat si desigur cu balerinii.

- Dragut, nu stiam ca vrei sa mergi la o intalnire, credeam ca , nu stiu, mergem la o investigatie. Hei, dar nu te incrunta, poate iti imprumut eu ceva.

- Cat iti mai place sa razi de mine, as putea sa spun ca iti place sa razi de mine sadic de mult.

- Ce pot spune? ma cunosti prea bine. Deci ne pregatim azi sau nu?

Dupa ce am terminat cu pregatirea am coborat incet si am iesit din casa in siguranta…. nu ca in alte dati cand era sa-i trezim pe ai nostri. Cand am deschis usa Marcus si Kay erau deja acolo iar de data asta au presimtirea ca va decurge mult mai bine si chiar s-ar putea sa dam rezultate. Am mers cat am mers iar deodata intr-un tufis s-a auzit o fosnitura. Baieti s-au intors repede si au sarit in tufis, in momentul in care au atins suprafata tufisului o pisica s-a repezit pentru a scapa cu viata. Cand am vazut scena si eu si Margaret la inceput am incercat sa ne abtinem- dar cand am vazut chipurile uimite si totusi putin crispate, am dat intr-un ras atat de sanatos ca oricine ne-ar fi auzit ar fi inceput sa rada incontrolabil.

Imediat ce toti ne-am mai linistit, am pornit din nou in cautare de necunoscut. La un moment dat am inceput sa vorbim in luna si in stele,dar nici urma de personajul negativ. Ne-am mai plimbat putin si ne-am gandit sa ne intoarcem acasa, pana cand am trecut pe langa o casa darapanata,cu geamuri sparte iar unele acoperite cu placi din lemn, din care se auzea o melodie veche, care nu ne era necunoscuta. Kay a spus ca tot trebuie sa incercam si ca ar fi o idee buna sa ne despartim si sa incojuram casa. Cat de ironic, la fel au patit si cei din film: au gasit blocul unde se intamplau toate alea si si-au zis sa se desparta ca sa gaseasca mai multe intrari si iesiri. Dupa ce au intrat din nou au vrut sa se desparta si au inceput sa moara pe rand. La gandul acesta am strigat:

- O nu se poate, ramanem toti uniti, altfel plecam acasa. ACUM!

- Sunt de acord cu Megan, nu ar trebui sa ne despartim, ar fi o actiune nechibzuita.

- Mersi Marcus.

- Nu ai pentru ce, oricum ma simt mai bine a fim toti la un loc.

- Bine , tati, ramanem impreuna, alt sfat parintesc mai ai?!

- Momentan nu,Kay.

- Baieti, nu-i nici momentul nici locul sa va certati.

- Avem nevoie de un plan. M-am auzit ca spun.

- Care ar trebui sa fie planul??? Intram prin efractie, il vedem pe ticalos, eu si cu Marcus il luam la bataie pana ne marturiseste, iar daca este adult il ducem la sectie daca nu, am prieteni in echipa de fotbal care abea asteapta inca un ciudat din asta.

- Un plan bun, hai sa mergem !!! zise Margaret.

Zis si facut, Marcus si Kay au dat fiecare cate un picior in usa, s-a deschis, am vazut la un birou pe un tip…… foarte cunoscut. Si atunci s-a intors. George. Kay si Marcus au ramas la fel de socati ca mine si Margaret. In momentul acela de soc, George a profitat si a incercat sa iasa, dar Kay prea furios l-a prins si a tabarat cu pumnii si cu picioarele in el.

Credem ca l-ar fi omorat daca nu era Marcus care sa il opreasca.L-am lasat sa plece, acum ca stiam cine este, si ne-am intors spre casa socati si totusi nervosi.

M&M - Intalnire (ne)reusita

M&M – Intalnire (ne)reusita


13.08.2012



Draga jurnalule,



O DOAMNE, O DOAMNE, O DOAMNE!!!! Mergem la majoratul celui mai popular baiat din liceu : George. Se pare ca asa s-au pus de acord K. si cu M. unde sa ne duca pe mine si pe Margaret la prima noastra intalnire. Stiu stiu , eu nu eram cu M. dar se pare ca Margaret a avut drepatate cum ca el ma place, iar cand a venit sa-mi ceara o intalnire mi-a cazut fata iar genunchii mi se facusera automat din jeleu. Dar totul a decurs miraculos de bine, adica am vorbit un pic pe urma am facut schimb de numere de telefon si i-am zis ca mai vorbim.

Cand am ajuns acasa am vorbit cu Margaret si mi-a zis ca ea cu K. merg si ei la prima intalnire la acelasi majorat.Dar haideti sa va povestim ce s-a intamplat mai exact.

Totul a inceput cand stateam in camera si ne uitam ca la Tv la marele dulap, dulapul care ascunde toate secretele modei si ale perfectiunii, si se pare ca tocmai cand aveam neaparata nevoie de el si-a pierdut puterile. Amandoua eram amutite deoarece nu stiam ce am putea purta atat de spectaculos incat sa lase pe toata lumea inclusiv pe K. si M. cu gura cascata. Ne-am gandit ce ne-am gandit si pana la urma am ales o rochie romantica aproape hippy cu tonuri Taylor Swift si o pereche de pantaloni din piele neagra cu un top decoltat si mulat de rockerite si totusi foarte hot. Va dati voi seama si singuri cine ce a ales.
Bun, ne-am aranjat de zici ca mergeam la propriile nunti si cand am iesit K. si M. ne asteptau cu masina in fata : K. este destul de inalt si blond cu par rebel si cu ochii albastrii ca cerul si era imbracat ca un star rock (oare ce ma mira?) iar M. este si el inalt cu parul lung;ondulat si foarte negru si cu ochii la fel de negrii ca parul, el are pielea alba spre deosebire de bronzatul K. si era imbarcat foarte elegant. Ce putem spune, ne-am gasit printii pe care ii asteptam de atata timp.
Ajunse la petrecere, haos total, adolescenti deja betii crita iar muzica rasuna foarte tare inca de cand ai intrat pe strada. Margaret si K. au observat se pare o adunatura de bieti oameni ce jucau poker ( jocul lor preferat, iar culmea la sfarsit raman ei doi iar castigatorul nu-l poti afla nici daca esti Mama Omida), iar eu cu M. am mers la o masa ca sa mai vorbim si pe urma am mers la un dans,ce pot spune toata seara a fost prefecta in afara de mici incidente tot timpul prezente la majorate de genul acesta. Pana la sfarsit,desigur, cand “Anonimus” a sunat la politie si a informat intreg departamentul despre aceasta petrecere exagerata intre adolescenti. Si iata-ne la sectia de politie cu parintii pe drum.

K: Se pare ca seara asta o sa ramana in istorie.Inainte de verdict vreau sa va spun ca sunt mandru ca am fost la “PETRECEREA SECOLULUI”.

Margaret: Dupa “verdict” nu vom pati nimic, oricum noi eram deja pedepsite asa ca asta nu ne va inrautati cu nimic pedeapsa.
Mergan: Sunteti seriosi??? Stiu ca parintii lui George au anuntat tot orasul ca e ziua lui deci sa nu sune la politie. Cine ne putea da in vileag?


Margaret: Am eu o idee si o dorinta de razbunare mai mare decat acum, dar prima oara trebuie sa afla cine e….

Megan: O, nu se poate!!! Anonimus??? Eu credeam ca era numai o farsa foarte proasta.

M. : Ne zice si noua vreuna despre ce vorbiti???

Margaret: Baieti, stiti ca eu cu Megan am fost pedepsite de un nebun care a sunat la parintii nostri si le-a povestit amanuntit despre vacanta noastra?

K & M la un loc : Da normal !!!

Megan: Ei bine, e acelasi care a sunat si la politie. Si trebuie sa il gasim… rapid !

M: De acord, dar cum? Practic tipul ar putea fi oricine.

Margaret: Vorbim alta data, noi trebuie sa plecam, au venit parintii nostri, din pacate noi suntem primele care ne primim verdictul.

K: Mult noroc fetelor, si ,desigur,mai vorbim !!!

Margaret: Bineinteles draga, te sun de cum ajung acasa.

M: Pa fetelor, si stati linistite, rezolvam noi cumva. Pa Megan, poate ma suni cand esti in siguranta.

Megan: Paaa M., normal ca te sun… daca scap cu viata.

M: Nu stiu de ce dar am incredere ca vei scapa ! :D

Dupa ce am ajuns acasa ai nostri nici nu s-au mai obosit sa ne spuna vreo lectie de viata asa ca pur si simplu ne-au trimis in camera noastra si ne-au promis gratii la geamuri. In alte dati normale, parintii le promit fetelor o intalnire cu un psiholog dar nu ne displace nici promisiunea asta. I-am sunat pe baietii nostri, care au avut norocul ca parintii lor sa nu vina si cum inca nu avem gratii, vor veni sa ne viziteze. Abia asteptam !!!

CONCLUZIA : “Anonimus” e un pericol pentru vietile noastre de adolescente deci trebuie prins repede. Iar a doua concluzie : Vaaaai ce baieti draguti ne-am gasit speram sa-i si pastram cat mai mult timp.

Pentru ambele variante ureaza-ne noroc jurnalule !!!

M&M - Pedeapsa pe viata

               Pedeapsa pe viata

         Draga jurnalule, te rog arata-mi cum sa asasinez un om, stii ce se intampla atunci cand o persoana care isi spune Anonimus iti suna parintii si le povesteste cat de iresponsabile sunt fetele lor?
    Ei bine primesti un maaaare "premiu" O PEDEAPSA PE VIATA. Mda se pare ca dupa ce scap din aceasta pedeapsa crunta pe care parinti o numesc "pe viata" si consta in ironic de multe pretentii gen: "fara telefon" ,"fara computer","fara baieti", "FARA ORICE AI NEVOIE CA SA SUPRAVIETUIESTI PISHIC IN ACEASTA GREA VIATA DE ADOLESCENTA" ,Anonimus asta va primi o lectie pe care nu o va uita niciodata : "Nu te pune cu M&M !"
       

M&M - Vacanta cu probleme

      

                      12-13.07.2012

                                   Vacanta cu probleme

         Draga jurnalule,

         INCA SUNTEM LA PLAJA !!! Maine avem programata ultima tentative de plecare, adica… da ne-am distrat pana in culmile distractiei (povestim cu alta ocazie), dar tot incercam sa plecam dar : ba pierdem trenul, ba nu-l mai gasim pe vreunul pentru ca l-am uitat pe plaja, ba ramanem fara bani etc. Megan acum doarme, si randul ei sa doarma cat scriu eu, totusi ea a fost cea mai putin deranjata de intamplarile din ultimele cateva zile. Ba chiar ii place noul summer job la care desigur am participat amandoua: vanzatoare de inghetata .Chiar am purtat si o discutie total matura si realista unde Megan m-a intrebat :

“ Margaret, stii, nu vreau sa fiu pesimista, dar daca ramanem aici ce ti-ar placea mai mult: o casa la oras sau cu vedere la mare?” – unde eu desigur socata de intrebare i-am zis : “- Te-ai tampit? Daca ramanem aici n-o sa-I mai vedem vreodata pe R. si M. si pe parintii nostri, si NORMAL ca vreau casa cu vedere la mare.”

M&M - Jurnal in 2

        Prima parte din M&M este lansata azi,si v-a fi lansata saptamanal sau lunar.Sper sa fiti incantati de personajele principale si de modul lor de viata.Deci haideti sa vedem ce a iesit :

                                                                             

6-7.07.2012 - Jurnal in 2

                                                Draga jurnalule,

                           Ma numesc Megan,iar cea de langa mine e Margaret,eu scriu deoarece am un scris mai ordonat :D  ca doar dorim sa intelegem ce scrie pe aici cand vom creste mai mari si vom vrea sa citim ce nenorociri ne treceau prin cap.Avem amandoua 15 ani si ne cunoastem .... ei bine ne cunoastem dintotdeauna. Cum presupun ca intr-un jurnal trebuie sa te descrii vom incepe cu asta : eu(Megan) sunt blonda, cu ochii verzi, si cu pielea alba(frate zici ca sunt una dintre tipele alea din filmele cu vampiri) , iar eu ( Margaret) sunt bruneta , cu ochii negri,cat cepele cum ii place lui Megan sa-mi spuna si piele umpic mai bronzata ... genetica e de vina(si nu,nu esti).Bun inseamna ca am terminat cu descrierile??sau trebuie sa spune ce ne place?- Margaret spune ca ar trebui si asta.Poi ce imi place mie , la Margaret e opusul.Eu sunt genul mai romantica si ciudata, ea e genul rebela sociala. Frumoase comparatii face si Megan asta, ce sa-i fac , eu i-am spus : "Prea multe carti mai fetito", dar ea : "Batman , Batman" - sincer nu prea am inteles ce mi-a zis pentru ca ma sunase R. Mda chestii normale gen Margaret, eu tocmai ce-i spuneam ca e o petrecere in weekend... -A astaaaa imi spuneai , de fapt aminteai, dar sa lasam asta , sa-i spunem micutului nostru jurnal de cine ai dat acolo MUHAHAHAHA !!!!!! sa scriu?? sa nu scriu?? -DA HAI SCRIE CA ORICUM NU CITESTE NIMENI ABERATIILE ASTEA!! - A dat deeeee... M. ciudatu de la chimie de a 12a , cu par frumos si genetica la fel de frumoasa , da scumpa asta nu stie ce sa-i spuna , daca nu ar fi fost regulile i l-as fi facut pe dulcicu asta mort dupa ea.- Oare crezi ca e bine sa scriem despre reguli, Margaret??? - Dupa cum ai spus si tu nimeni nu citeste aberatiile astea. Regulile sunt pentru a pastra linistea intre noi , nu ca am avea motive de cearta ,da in cazuri de urgenta trebuie sa ni le reamintim, sau de fapt ea trebuie sa mi le aminteasca.- Nu-i vina mea ca tot timpul uiti, si daca se mai intampla sa visam amandoua , ne aduc aminte bratarile alea nenorocite care le-ai luat din muzeul cu scheleti.-Numit si CASA GROAZEI!!.-Nu mi se parea prea de groaza fata de filmele pe care le vezi cu colegele noastre in seara de "Vineri E Groaza Margaret"!!!!- HAHAHA ce amuzanta esti, lasa ca oricum ti-o platesc in seara de "Duminica Romantica a la Megan"!!!-Iubesc seara aia,e atat de primitoare si linistita. -Mai visezi sau scriem reguliele??-Bine hai..,spune-le tu!- Da pai de ce eu??- Pentru ca a fost ideea ta!!- Ma dau batuta, eu scriu:Regulile M&M :

     1.(si cea mai importanta) Amandoua pentru una si una pentru amandoua ( ceva gen : Cei trei muschetari)

     2.Nu ne furam iubitul una alteia

     3.Tot ce spunem intre noi , intre noi ramane.

     4.Nu avem prieteni mai buni decat cealalta (ooo desigur ca avem si alti prieteni/prietene separat dar nu asa de buni eu o am pe R.- stiu seamana cu initiala iubitului meu, dar sunt persoane diferite, iar ea il are pe C. un baiat din alt oras, care spune ea ii e aproape cand eu sunt plecata muci pe la vreo petrecere cu R.tipu)(de fapt imi e aproapte tot timpul dar atat a inteles ea)

     5.Daca nu se respecta vreo regula de mai sus se provoaca vinovata la o provocare pe care cealalta crede ca o merita.(de obicei e ceva gen : sari in piscina la 12 noaptea goala sau suna-i pe parinti si spunele sa te pedepseasca - cu toate ca noi traim cu parinti nostri in aceeasi casa , iar noi suntem in aceeasi camera- e o casa foooooaaarteee mareeee).

               Cred ca ajunge pe ziua de azi , oricum trebuie sa dormim ca maine plecam la plaja cu niste colegii si colege.Paaa jurnalule ( isi ia la revedere de la un jurnal - cred ca innebuneste). AM ZIS PA MARGARET-OK OK.                               

               Draga jurnalule, suntem in tren in acelasi vagon(normal) - spre plaja la 5 dimineata. Margaret doarme cu castile pe urechi si cu muzica data la maxim,sincer n-am nici cea mai vaga idee cum poti adormi cu genul acela de muzica si cu un volum atat de tare...si sa mai si sforai,chiar si cu castile mele pe urechi tot aud : Mozart: "Simfonia Margaret de (ne)somn". Am ajuns la o concluzie : nu trebuie sa ne mai trezim niciodata atat de dimineata. De ce?? Ei bine, adormit in cada, uitat jurnal , intors dupa jurnal , uitat casti - scandal mare, intors dupa casti, intrat in alt tren si aproape pierdut trenul corect.... cred ca sunt niste motive destul de  bune.O sa petrecem in fiecare seara, oare o sa avem voie la cluburi si discoteci???Oare cu ce te imbarci intr-un loc ca ala?? Rochii sau pantaloni scurti.... Margaret mi-a zis ca trebuie sa fie cat mai lejer si colorat si subtire si scurt!!! GATA MI-A AJUNS, ma intreb daca ii scot castile o sa sforaie mai putin sau o sa se trezeasca???

             Dar revenind la subiect: da am mai fost la plaja , dar cu parintii nostri sau cu bunicii , de fapt am mers cu oricine numai nu singure cu o gasca de adolescenti de varsta noastra...de ar fi venit si M.dar el e cu 3 ani mai mare decat noi, si bag mana in foc ca si Margaret ar fi vrut sa vina si R.dar si el e mai mare decat noi, daca stau sa ma gandesc bine el e mult mai mare decat noi, dat fiind faptul ca s-au cuplat la un party. Noroc ca mi-am luat o carte la mine,ma mai duce cu gandul in alta parte,la fel ca si trenul,care si el ma duce in alta parte. Oare merge comparatia asta?? Cartea e ca trenul. Hmmm suna bine. Offff!!! Cum de am reusit sa cadem in acelasi vagon cu A.??? ( o colega enervanta - ceva gen superman dar inlocuiesti "man" cu "enervanta").Chiar nu cred ca ma intereseaza la 5 dimineata sa aud despre cainele ei cum fugareste o pisica SI VAI CAT DE DESTEPT E pentru ca o prinde tot timpul.Si mai abereaza si ca e un bun cantaret si ca latratul lui ii aduce aminte de Britney Spears, serios??? Pentru ca mie imi suna a : "MUHAHAHAHA CA NU VA LAS SA DORMITI,NIMENI DIN CARTIERUL ASTA SA NU ADOARMA FARA PERMISIUNEA MEA"si sincer mi se pare umpic malefic din partea lui. Asa ca mi-am pus castile sa nu mai aud astfel de povesti.

               Cred ca se trezeste Margaret(in sfarsit in numele Domnului). Hai ca eu o sa fiu umpic ocupata dupa deschiderea ochilor. Vom mai scrie diseara sau peste cateva zile,sau mai bine cand vom avea timp sa ne gandim la altceva decat:

   " YEEEEEEEEE PARTYYYYYYYYY".Paaaa!!!